vineri, 30 septembrie 2011
vineri, 3 iunie 2011
Partidul Social Democrat lanseaza programul - Medicii de familie in familia comunitatii
CONFERINTA DE PRESA, SEDIUL PSD, 02.06.2011
Alexandru Rafila: Mulţumesc foarte mult, bună ziua! Aş vrea să vă prezint punctul de vedere al Partidului Social Democrat legat de situaţia existentă în domeniul sănătăţii. E o situaţie care ne preocupă de foarte mult timp şi în mod deosebit în aceste zile, pentru că ne găsim într-o situaţie care, credem noi, se datorează în primul rând dezinteresului şi superficialităţii cu care în principal Casa Naţională de Sănătate tratează domeniul asistenţei medicale primare.
Ce se întâmplă? După cum ştiţi, contractul-cadru trebuia semnat la data de 1 aprilie. Datorită neînţelegerilor cu medicii de familie, acest lucru a fost amânat cu două luni, până la data de 1 iunie. Ne găsim după acest termen şi medicii de familie continuă să refuze semnarea acestui contract-cadru. Practic, în momentul de faţă, ne găsim în situaţia în care pacienţii nu pot să beneficieze de ceea ce au plătit, respectiv dreptul de a avea reţete compensate, de a avea reţete gratuite şi de a beneficia de analize medicale gratuite. Acest lucru nu poate fi tolerat şi cred că cele două luni care s-au scurs din data de 1 aprilie aceste lucruri se puteau rezolva cu foarte mare flexibilitate şi cu foarte mare operativitate.
De fapt, ce se întâmplă în momentul de faţă? Finanţarea cabinetelor de medicină de familie per global a scăzut. Dumneavoastră trebuie să ştiţi – şi cred că v-am mai spus lucrul acesta cu altă ocazie – că procentul din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate pentru medicina de familie este doar de 6%, ceea ce înseamnă o sumă de un euro pe lună pentru fiecare cetăţean din România pentru asistenţa medicală primară. Asta este suma care se plăteşte pentru medicul de familie la nivelul celor 11000 de medici de familie care îşi desfăşoară activitatea în România. Dânşii cred că au foarte multe argumente să refuze semnarea contractului; au cheltuieli care au crescut foarte mult datorită faptului că trebuie să plătească chirie pentru spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea, trebuie să plătească cheltuielile legate de implementarea cardului de pacient, cardului electronic pentru fiecare dintre pacienţii din România şi, pe de altă parte, veniturile lor reale au scăzut cu 3% declarativ, dar, de fapt, cu circa 10%, pentru că dacă adăugăm şi rata inflaţiei la aceşti 3%, probabil că ne apropiem de procentul despre care vă spuneam.
Mai mult, situaţia este şi mai complicată. Trebuie să vă aduceţi aminte că nu cu mult timp în urmă, vreo 67 de spitale au fost desfiinţate. Practic, foarte mulţi locuitori, mai ales din mediul rural, nu au acces la servicii medicale. Mai mult, clasificarea spitalelor, care a avut loc în această perioadă, plasează un număr de 138 de spitale într-o zonă de finanţare inferioară nivelului de anul trecut: este vorba de spitale din categoria 4 şi 5, în general, spitale mici, din zone mai puţin favorizate. Ne găsim în situaţia în care, pe de o parte, activitatea spitalelor din categoriile 4 şi 5 va fi afectată de diminuarea bugetului, medicii de familie nu pot prescrie medicamente gratuite şi pacienţii nu pot avea acces la analize.
De aceea, noi am încercat să venim cu câteva soluţii. Aceste soluţii s-au degajat în urma unor întâlniri pe care le-am avut cu reprezentanţii medicilor de familie, cu reprezentanţii patronatului, dar şi a organizaţiei profesionale a medicilor de familie şi încercăm împreună să lansăm un program pe care să-l numim „Medicii de familie în familia comunităţii”, program ce va fi realizat împreună de Departamentul de Sănătate al Partidului Social Democrat cu organizaţiile profesionale ale medicilor la care am făcut referire şi o să încercăm să-l includem în programul politic şi de guvernare al Uniunii Social Liberale. În principiu, ne propunem alocarea unui procent de minim 9% din Fondul Naţional Unic către asistenţa medicală primară, faţă de 6% în prezent. Ne propunem să corelăm în mod real nevoile de sănătate ale populaţiei dintr-un anumit teritoriu cu capacitatea profesională a medicilor de a-i consulta – ştiţi bine că în momentul de faţă numărul de consultaţii este limitat la 20 pe zi, iar ceea ce depăşeşte acest număr trebuie plătit de pacienţi fără să aibă dreptul să primească reţete compensante şi gratuite. De asemenea, ne propunem să găsim un mecanism flexibil de finanţare a asistenţei medicale primare, pentru că, de fapt, ăsta este singurul răspuns pe care-l avem la necesitatea reducerii afluxului pacienţilor direct către spitale. Trebuie să avem o asistenţă medicală primară care să preia, practic, grosul pacienţilor şi problemelor de sănătate ale populaţiei. Ne propunem, drept coordonate ale acestui proiect, adoptarea unor soluţii care să fie, într-adevăr, aplicabile şi mai ales sustenabile pe termen mediu şi lung.
Alexandru Rafila: Mulţumesc foarte mult, bună ziua! Aş vrea să vă prezint punctul de vedere al Partidului Social Democrat legat de situaţia existentă în domeniul sănătăţii. E o situaţie care ne preocupă de foarte mult timp şi în mod deosebit în aceste zile, pentru că ne găsim într-o situaţie care, credem noi, se datorează în primul rând dezinteresului şi superficialităţii cu care în principal Casa Naţională de Sănătate tratează domeniul asistenţei medicale primare.
Ce se întâmplă? După cum ştiţi, contractul-cadru trebuia semnat la data de 1 aprilie. Datorită neînţelegerilor cu medicii de familie, acest lucru a fost amânat cu două luni, până la data de 1 iunie. Ne găsim după acest termen şi medicii de familie continuă să refuze semnarea acestui contract-cadru. Practic, în momentul de faţă, ne găsim în situaţia în care pacienţii nu pot să beneficieze de ceea ce au plătit, respectiv dreptul de a avea reţete compensate, de a avea reţete gratuite şi de a beneficia de analize medicale gratuite. Acest lucru nu poate fi tolerat şi cred că cele două luni care s-au scurs din data de 1 aprilie aceste lucruri se puteau rezolva cu foarte mare flexibilitate şi cu foarte mare operativitate.
De fapt, ce se întâmplă în momentul de faţă? Finanţarea cabinetelor de medicină de familie per global a scăzut. Dumneavoastră trebuie să ştiţi – şi cred că v-am mai spus lucrul acesta cu altă ocazie – că procentul din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate pentru medicina de familie este doar de 6%, ceea ce înseamnă o sumă de un euro pe lună pentru fiecare cetăţean din România pentru asistenţa medicală primară. Asta este suma care se plăteşte pentru medicul de familie la nivelul celor 11000 de medici de familie care îşi desfăşoară activitatea în România. Dânşii cred că au foarte multe argumente să refuze semnarea contractului; au cheltuieli care au crescut foarte mult datorită faptului că trebuie să plătească chirie pentru spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea, trebuie să plătească cheltuielile legate de implementarea cardului de pacient, cardului electronic pentru fiecare dintre pacienţii din România şi, pe de altă parte, veniturile lor reale au scăzut cu 3% declarativ, dar, de fapt, cu circa 10%, pentru că dacă adăugăm şi rata inflaţiei la aceşti 3%, probabil că ne apropiem de procentul despre care vă spuneam.
Mai mult, situaţia este şi mai complicată. Trebuie să vă aduceţi aminte că nu cu mult timp în urmă, vreo 67 de spitale au fost desfiinţate. Practic, foarte mulţi locuitori, mai ales din mediul rural, nu au acces la servicii medicale. Mai mult, clasificarea spitalelor, care a avut loc în această perioadă, plasează un număr de 138 de spitale într-o zonă de finanţare inferioară nivelului de anul trecut: este vorba de spitale din categoria 4 şi 5, în general, spitale mici, din zone mai puţin favorizate. Ne găsim în situaţia în care, pe de o parte, activitatea spitalelor din categoriile 4 şi 5 va fi afectată de diminuarea bugetului, medicii de familie nu pot prescrie medicamente gratuite şi pacienţii nu pot avea acces la analize.
De aceea, noi am încercat să venim cu câteva soluţii. Aceste soluţii s-au degajat în urma unor întâlniri pe care le-am avut cu reprezentanţii medicilor de familie, cu reprezentanţii patronatului, dar şi a organizaţiei profesionale a medicilor de familie şi încercăm împreună să lansăm un program pe care să-l numim „Medicii de familie în familia comunităţii”, program ce va fi realizat împreună de Departamentul de Sănătate al Partidului Social Democrat cu organizaţiile profesionale ale medicilor la care am făcut referire şi o să încercăm să-l includem în programul politic şi de guvernare al Uniunii Social Liberale. În principiu, ne propunem alocarea unui procent de minim 9% din Fondul Naţional Unic către asistenţa medicală primară, faţă de 6% în prezent. Ne propunem să corelăm în mod real nevoile de sănătate ale populaţiei dintr-un anumit teritoriu cu capacitatea profesională a medicilor de a-i consulta – ştiţi bine că în momentul de faţă numărul de consultaţii este limitat la 20 pe zi, iar ceea ce depăşeşte acest număr trebuie plătit de pacienţi fără să aibă dreptul să primească reţete compensante şi gratuite. De asemenea, ne propunem să găsim un mecanism flexibil de finanţare a asistenţei medicale primare, pentru că, de fapt, ăsta este singurul răspuns pe care-l avem la necesitatea reducerii afluxului pacienţilor direct către spitale. Trebuie să avem o asistenţă medicală primară care să preia, practic, grosul pacienţilor şi problemelor de sănătate ale populaţiei. Ne propunem, drept coordonate ale acestui proiect, adoptarea unor soluţii care să fie, într-adevăr, aplicabile şi mai ales sustenabile pe termen mediu şi lung.
marți, 3 mai 2011
De ce "ROMANIA SANATOASA"?
In pragul depunerii motiunii simple pe sanatate in Camera Deputatilor m-am gandit ca este potrivit sa supun atentiei prietenilor si cunoscutilor mei un concept care implica multe domenii, in afara celui sanitar.
"ROMANIA SANATOASA" ar trebui sa fie rezultatul actiunii profesioniste a unor oameni dedicati din sanatate, educatie si cultura, din economie si protectia mediului si bineinteles din zona politica. Nu este cazul insa in momentul de fata. Multe dintre deciziile majore care afecteaza direct viata, sanatatea si viitorul oamenilor sunt luate fara ezitare de persoane care dubleaza lipsa de profesionalism cu lipsa de moralitate...
Ceea ce s-a intamplat in ultimele 12 luni in doua dintre domeniile pe care le cunosc foarte bine, sanatatea si invatamantul, este fara precedent, cel putin in ultimii 20 de ani. Profesionistii din cele doua sisteme au fost pusi la colt, denigrati si alungati cu perseverenta, pacientii cu posibilitati au fost indemnati sa foloseasca dreptul de a calatori pentru a-si rezolva problemele de sanatate, iar elevii sa urmeze exemplul liderilor politici care au ajuns in pozitii de decizie la finalul unor studii extrem de precare.
Acest haos institutionalizat a putut fi pus in practica prin intermediul unor persoane care, fie nu au nimic de-a face cu domeniile pe care le gestioneaza, fie au frustrari si complexe care le-au afectat deciziile. Se fac referiri la angajamente internationale ale Romaniei pentru fundamentarea unor masuri administrative dezastruoase care au lasat pacientii fara asistenta medicala si profesorii fara salarii..
Iata insa ca americanii, care sunt mentionati de multe ori ca model, au opinii diferite, in ceeea ce priveste consecintele unei salarizari minimale a profesorilor. Prestigiosul ziar New York Times a publicat recent un articol pe acesta tema. Sper sa vi se para interesant.
http://www.nytimes.com/2011/05/01/opinion/01eggers.html?scp=2&sq=1%20may%20teacher&st=cse
"ROMANIA SANATOASA" ar trebui sa fie rezultatul actiunii profesioniste a unor oameni dedicati din sanatate, educatie si cultura, din economie si protectia mediului si bineinteles din zona politica. Nu este cazul insa in momentul de fata. Multe dintre deciziile majore care afecteaza direct viata, sanatatea si viitorul oamenilor sunt luate fara ezitare de persoane care dubleaza lipsa de profesionalism cu lipsa de moralitate...
Ceea ce s-a intamplat in ultimele 12 luni in doua dintre domeniile pe care le cunosc foarte bine, sanatatea si invatamantul, este fara precedent, cel putin in ultimii 20 de ani. Profesionistii din cele doua sisteme au fost pusi la colt, denigrati si alungati cu perseverenta, pacientii cu posibilitati au fost indemnati sa foloseasca dreptul de a calatori pentru a-si rezolva problemele de sanatate, iar elevii sa urmeze exemplul liderilor politici care au ajuns in pozitii de decizie la finalul unor studii extrem de precare.
Acest haos institutionalizat a putut fi pus in practica prin intermediul unor persoane care, fie nu au nimic de-a face cu domeniile pe care le gestioneaza, fie au frustrari si complexe care le-au afectat deciziile. Se fac referiri la angajamente internationale ale Romaniei pentru fundamentarea unor masuri administrative dezastruoase care au lasat pacientii fara asistenta medicala si profesorii fara salarii..
Iata insa ca americanii, care sunt mentionati de multe ori ca model, au opinii diferite, in ceeea ce priveste consecintele unei salarizari minimale a profesorilor. Prestigiosul ziar New York Times a publicat recent un articol pe acesta tema. Sper sa vi se para interesant.
http://www.nytimes.com/2011/05/01/opinion/01eggers.html?scp=2&sq=1%20may%20teacher&st=cse
Abonați-vă la:
Postări (Atom)